România deservește un mandat de trei ani în cadrul Comitetului Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), un organism-cheie de luare a deciziilor care ghidează activitatea OMS privind sănătatea globală. Împreună cu alte treizeci și trei de țări din Comitetul executiv, România va participa la cea de-a 144a sesiune a Comitetului executiv în luna ianuarie 2019 pentru a discuta subiecte de la eradicarea poliomielitei până la implicațiile schimbării climei.
Însă probabil cel mai important subiect de pe agenda de discuții a Comitetului este Foaia de parcurs pentru accesul la medicamente. Această foaie de parcurs stabilește prioritățile pentru următorii cinci ani de activitate a OMS privind medicamentele din întreaga lume. În calitate de membru al Comitetului Executiv, România va contribui la formularea discuțiilor privind modul în care OMS ar trebui să abordeze această problemă.
Din nefericire, foaia de parcurs a OMS, în forma propusă de Secretariatul OMS, are probleme serioase pe care statele membre trebuie să le remedieze. De exemplu, foaia de parcurs prevede un rol extins al OMS în oferirea de consultanță țărilor cu privire la proprietatea intelectuală, cum ar fi folosirea de „licențe obligatorii˝ (uneori denumite „flexibilități TRIPS˝) pentru a permite fabricarea medicamentelor brevetate fără consimțământul proprietarilor de brevete. Acest lucru nu este necesar și ar dăuna grav inovării la nivel mondial, îngreunând accesul pacienților la medicamentele de astăzi și subminând investițiile în tratamentele și terapiile noi din viitor.
Foaia de parcurs a OMS reflectă o tendință din cadrul OMS de a vedea brevetele drept o barieră în calea accesului. Acest lucru nu este adevărat: cercetările nu au descoperit nicio corelare între proprietatea intelectuală și accesul la medicamente. Aproape toate medicamentele pe care OMS le consideră „esențiale” sunt deja în afara brevetului, dar totuși nu sunt accesibile pentru milioane de oameni din cauza altor factori, precum sistemele de sănătate slabe și subfinanțate. Întărirea PI poate facilita accesul, atât prin stimularea noilor descoperiri, cât și prin facilitarea accesului pacienților la medicamentele inovatoare de care au nevoie.
De asemenea, nu este prerogativa OMS de a face aceste recomandări: aceasta nu dispune de competențele profesionale necesare pentru a le oferi consultanță țărilor cu privire la implicațiile tehnice, economice și comerciale complexe ale mijloacelor de protecție a proprietății intelectuale (PI). Multe țări și-au exprimat deja îngrijorări cu privire la faptul că OMS nu ar trebui să își cheltuiască resursele limitate lucrând la astfel de sarcini polarizante care este puțin probabil să îmbunătățească accesul la medicamente.
Membrii Comitetului Executiv al OMS trebuie să ia atitudine și să vorbească despre rolul vital al PI în stimularea noilor descoperiri. România are multe de câștigat din promovarea cercetării și dezvoltării (R&D) și a inovării în sectoarele majore ale economiei sale. Cu mai mult de jumătate din activitatea de cercetare și dezvoltare din România desfășurată în sectorul întreprinderilor, liderii acesteia au ocazia de a vorbi despre importanța drepturilor și a mijloacelor de protecție privind proprietatea intelectuală ca modalitate de a stimula inovarea și de a îmbunătăți accesul la medicamente pentru pacienții din România.
Deoarece Consiliul Executiv al OMS are în vedere îmbunătățirea accesului la medicamente, România are șansa de a respinge ideea că slăbirea PI poate constitui o soluție pentru îmbunătățirea accesului. România a început deja să se impună ca avocat principal pentru îmbunătățirea sistemelor globale de sănătate. Prin urmare, această țară este în poziția cea mai bună pentru a ajuta OMS să se concentreze asupra abordării obstacolelor reale în calea accesului, cum ar fi sistemele de sănătate slabe și subfinanțate, infrastructura slabă și taxele/impozitele. În mod special, România ar trebui să ia clar atitudine la ședința Consiliului Executiv pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la foaia de parcurs și pentru a se asigura că aceasta nu duce la extinderea activităților OMS care ar putea submina inovația la nivel global.
Momentul pentru acțiune este acum. Pacienții din întreaga lume depind de România și de ceilalți membri ai Comitetului Executiv pentru a conduce inițiativa pentru soluții proactive și cuprinzătoare care să abordeze obstacolele reale și complexe pentru o mai bună sănătate globală.
